joi, martie 20, 2014

Ziua Fericirii

Azi noapte cand  adormit nu știam va e ziua fericirii am aflat si eu intr-un tarziu se la Andreea Esca. Pana sa aflu asta, am gatit astazi. O ciorba si un peste la cuptor si am invitat-o pe mama la masa. Daca pentru mine momentul mesei a fost fericit, important este ca Mami a fost cea mai fericita mami din lume. Era ziua Fericirii. Si am fost.

marți, iulie 16, 2013

Protest

Sunt in Vacanta iar pe Facebook , iubitorii de animale s-au mobilizat si au chemat cetățenii la protest. Am fost vreo 20, da' buni. Dar pentru mine, iar o lecție ; noi oamenii nu ne intelegem si avem pretentia ca putem sa intelegem niste animale; fals

Dornic de afirmare a apărut in mijlocul protestului si de purtatul Remus Cernea, iar dupa el, Noua Dreapta care venise sa-l intrebe cum e treaba cu familia, niste bătrâni enoriasi intr-o parohie care nu erau lamuriti cum vrea domnu' sa-I taie din bani Domnului, dar ne aflam pentru niste câini maltatati aici, deputatu' vorbea despre gazele de șist...Alo si câinii , dar câinii , ne aude cineva?

Si am rămas cu toții ca Remus Cernea la poarta cea noua a Biobazei. La un moment dat cei din conducere au dorit sa ma lase in interiorul bazei împreuna cu doua echipe TV , echipele plecasera...dar daca tot sunt in vacanta o sa merg intr-o zi fără protest, pentru ca ce mi-au povestit activistii suna abominabil.

Constat cu amaraciune ca unde apare Remus Cernea, lucrurile o iau razna. L-am apreciat pentru curaj si activismul pentru mediu, dar daca ar știi sa si verbalizeze aceste cauze poate l-ar înțelege si oamenii, aia care l-au trimis sa lucre la Parlament si care il si plătesc. 

L-am întrebat pe deputatul care culmea, ma reprezintă , sunt încă platitor de impozite si am si cartea de identitate pe adresa. mea din Constanța , câte interpelari are pe tema animalelor la locul lui de munca, adică in Parlament... 0


Pai de ce mergi la serviciu domnule deputat, iar daca tot comportamentul de activist a rămas viu, folosește-l in interpelari, către instituțiile statului. In replica deputatul mi-a spus ca a depus un proiect de lege prin care se infiinteaza o Agenție Guvernamentala pentru câinii fără stapan. 
E tare ușor sa stai cu tableta si sa pui in pagina o noua Agenție dar care o sa gazduisca niste unii, pe care tot noi o sa-i plătim cum plătim si DSV si Poliția Animalelor, degeaba. Dar probabil premierul in funcție o sa fie tare mândru ca in timpul mandatului lui s-a înființat si agenția pentru câinii comunitari. Dar o agenție ( si nu ma refer la comunitatea de informații ) pentru cei care scuipa pe strada cand se infiinteaza?!? Sau poate premierul o sa-l desemneze in fruntea Agenției pe care si-o dorește Remus Cernea pe dl Sova, sa demonstreze ca in România nu a existat Holocaust decat pentru câinii comunitari, ca pana la urma sa vedem si noi Un Mare Proiect.

Spre finalul protestului, Remus Cernea a spus ca nu știe cine sunt eu ca mai apoi sa-mi reproseze ca am scris un articol oribil despre el ( parca nu stia cine sunt) si ca sunt de fapt prieten cu "unu care vrea sa-i rupă picioarele" . 

Domnule Cernea, in viata mea pot sa fiu prieten cu cine vreau, dar nu pe mine m-a purtat primarul Constantei ca pe "sfintele moaste" sa ma voteze lumea, cred ca pe dvs( am cautat in presa si am vazut ca a garantat pt calitatile dvs politice si morale) iar in viitor o sa caut la primarul Mazare, dialog si înțelegere pentru cauza animalelor fără stapan, poate ma si imprietenesc, ca asa fac oamenii...




luni, iunie 24, 2013

Telefonul

Viata mea e ca in filme, ca nu pot sa spun ca trăiesc intr-unul singur. Sfanta zi de Rusalii m-a dus la plaja. Mi-am lasat "acareturile" si m-am dus cu Rich pana in apa. Avea o rana la picior si cunosc proprietatile vindecatoare ale apei sărate de cand eram
Mic, ma juleam in genunchi si dădeam fuga sa fac o baie ca vazusem eu ca asa trece mai repede . 
Ma întorc la "acareturi" si imi caut telefonul...nu e, probabil ca e in mașina . Mai trece ceva timp si ma duc la mașina , noroc ca e mică , încep sa caut si nu il gasesc. Cred ca e acasa imi spun si ma asez si ma gândesc sa stau si eu fără el...

Un gând nu imi da pace si il iau pe Rich si plec pana acasa sa iau minunea tehnicii cu mine. Ajung acasa, o rascolesc ( tot mică si casa, ca si mașina , ca si cainele) si nu gasesc telefonul.

L-am pierdut imi spun si fug înapoi la plaja si rog un prieten la fel de posesor de iPhone sa ma lase sa-l caut ch aplicatia "find my phone". Nu o avea. O descarca, cu greu si intru. Telefonul era pe undeva spre Navodari in curtea unei case. Ce sa  fac acum... sun la poliția Mamaia si le povestesc ce-am patit si ca nu pot sa ma duc sa bat la poarta si sa tip "vreau telefonul meu" iar poliția imi spune ca va trimite un echipaj sa vada despre ce este vorba. Ai venit repede, le povestesc, iau cainele si prietenul si mergem la biroul de poliție Mamaia. Le mai explic le arat si unde este telefonul ( nu era închis ) si pornim, insa nu era in jurisdictia lor asa ca mai cheama un echipaj de la Navodari si mergem. A durat ceva toată aceasta operatiune si intre timp si telefonul si-a schimbat "domiciliul" . Acum eram cu doua echipaje de poliție si mergem la noua locatie indicata de aplicatie. Cu greu ajungem acolo unde ne indica harta, adică prin spate pe la Scoica. Atmosfera de amiaza de duminica cu muncitori care se aflau la odihna... Poliția întreabă, nimeni nu răspunde ...

Aveam senzatia ca mă uit la un film in care culmea jucam rolul victimei tampite care se uita la niste muncitori si care se întreabă ... la care dintre astia e telefonul meu... Trec câteva secunde si unul dintre polițiști ma întreabă "asta e?" Si ăla era. Il privesc pe om direct in ochi...ai el la fel, zambeste ... sunt halucinat. Polițistul ia telefonul si imi spune ca il primesc dupa niste formalitati pe care trebuie sa le îndeplinim la biroul din mamaia. Inițial omul a spus ca a găsit telefonul, apoi pana la sectie, s-a sucit, il luase de la un alt muncitor. Ajungem la Sectia din mamaia si începem si eu si prietenul care m-a ajutat si căruia ii multumesc, sa dam declarații . Chestia asta cu declarațiile ma oboseste enorm. Am mai facut asta la o alta sectie, tot pe litoral, dar despre care nu am povestit, dar promit sa o fac atunci cand ancheta care durează de doi ani, o sa fie completa. 

Declaram si acum merg afara sa vad ce face cainele care stătea in mașina cu aerul pornit si avea fata lui nedumerita, eu ce caut in filmul asta cu telefoane, poliție, girofar, muncitori, sectie de poliție ....sunt york, nu caine de paza ... si lui trebuie sa-i multumesc 1 ca ma suporta 2 ca s-a comportat ca si cum ar fi înțeles despre ce este vorba

In timp ce scriam declarația i-am spus politistului ca îi iert si ca doresc sa nu pateasca ceva nasol, închisoare sau ceva de gen, la care am primit in răspuns demn de citat " de iertat se iarta la popa la noi nu se iarta ca suntem la poliție " ( in mintea mea era ceva de gen, dar tot cu P începe )

Terminam formalitatile si merg afara sa astept scrierea procesului verbal prin care eu primesc telefonul înapoi . Intre timp si cei doi "gasitori" de telefon ies si așteaptă si ei. 

Începe o discuție trista despre cum au găsit ei telefonul ( la care am sunat de pe diverse numere dar nu au răspuns ) si cum nu au știut sa răspundă iar eu tai toată aceasta tânguire simplu: v-am iertat, gata, sunt Rusaliile astazi. Ma uitam la doi oameni trecuți de 40 de ani si imi era si mila si rusine. Sper ca si lor. Le-am strâns mâinile muncite si i-am lasat pe treptele poliției. Le multumesc totuși ca nu închis telefonul si ca l-am găsit. Ii multumesc lui Steve Jobs ca si-a folosit geniul pentru ca o duminica din viata mea si nu orice duminica ci una de sărbătoare sa se încheie vesel, chiar daca in unele momente a semanat a drama cu accente kafkiene. Si ii multumesc Politistului din Mamaia. 

De ce am scris cu majuscule?!? PENTRU CA ESTE SINGURUL POLIȚIST DIN MAMAIA SI NU E KAFKA, E ROMANIA 2013! 

Da, la mare, intr-o mare de turiști , e un singur polițist care daca in tot acest timp in care umblam cu GPS, find MY phone si Google maps se intampla altceva, trebuia sa ma lase pe mine cu telefonul meu tampit si sa meargă acolo unde era nevoie de el si era si normal sa se întâmple asa, in aceste condiții de polițist solitar intre zeci de mii de turiști . 

In final trebuie sa-I multumesc Lui Dumnezeu ca pana la urma El a muncit cel mai mult in ziua in care nu se munceste, doar erau Rusaliile...






P.S. Rich acum doarme, a avut o zi de caine semi-polițist 

P. S. 2. Nici acum nu imi vine sa cred, desi scriu pe el, ca l-am găsit 

joi, mai 09, 2013

Tatuaje

Am fost astazi la o expoziție a celor de la blogink.ro cu tatuaje a celor aflați la Jilava in penitenciar .  Cred (sper) ca au facut si au început daramarea unor prejudecati chiar din locul din care provin. Dealtfel, Daniel la început a spus despre tatuaje ca sunt legate de pușcărie iar eu cred ca tatuajele sunt despre oameni . Cred ca apariția si dezvoltarea lor se afla in penitenciar pentru ca  acolo frustrarea lipsei de libertate e mai mare. 

Apoi m-am întrebat de ce își fac oamenii "liberi" tatuaje, poate din cauza ca deși sunt liberi nu se simt asa. Cred ca tatuajul este o "fereastra" pe care o privesti sau prin care privesti către libertate, iar oamenii se simt liberi in momente cheie ale existentei lor, atunci cand suferă sau se bucura cel mai tare sau atunci cand dupa mai mult timp sunt in stare sa vada momente cheie ale destinului lor si vor sa-si mai facă o fereastra către momente in care au fost cu adevarat liberi.  

Iar punând mereu vitrine si ferestre ajungi sa vezi pe trupuri, suflete care vor sa strice in gura mare , tuturor, "am fost liber"

De ce nu imi fac tatuaj, pentru ca le am pictate in suflet;-)

PS Multumesc băieți ca m-ați invitat;-) si pentru inspiratie


vineri, aprilie 12, 2013

Redus Cernea

Vad astazi in presa ca Remus Cernea, deputatul care crede ca woodstock nu s-a terminat, ca o sa propună ca minoritatile sexuale sa beneficieze de acel parteneriat civil, ceea ce este corect, dar la cat de bun comunicator este ...Redus(e) sunt șansele ca aceasta inițiativa sa aibă vreo șansa.

Trebuie sa precizez ca sunt de acord cu Radu Mazare care il considera; tampit iar asta o spune un om care ar trebui sa il aplaude pe deputatul in a cărui circumscriptie ma aflu cu drept de vot.


Deci dupa ce a vrut sa-l excludă financiar pe Dumnezeu de la guvernare, acum vine cu pactul civil, la care domnul Becali si restul sau de sustinatori o sa spună ca e pactul cu Diavolul, iar departe de adevăr nu sunt, dacă ma uit la deputatul din circumscriptia mea, asa...cum arata


O gasca de homosexuali l-au investit pe domnul Cernea sa facă lobby pentru aceasta inițiativa si el cred ca a înțeles ca Lobby e ca Bobby, din Dallas.

Asa ca lasa-ma madam Redus cu initiativele tale care ne îndepărtează de acel pact civil dupa ce tu nu știi ce vrei sa spui înainte de a deschide gura. Ca dacă nu știi, iti spun eu, cand deschizi gura ori scoti ceva ce știi si știi sa o spui, ori bagi ceva, ce știi, dar nu le amesteca


In alta ordine se idei nu sunt de acord cu ruptul picioarelor, dar de coc putea primarul Mazare sa va scuture un pic, nu de alta dar am văzut ca va purtati parul strâns in coc. Am înțeles ca dorința Dvs era ca Biserica sa nu mai primească fonduri guvernamentale si ca noi cei care dorim sa redirectionam 2% către biserica sa o facem. Perfect corect si de acord cand vine vorba de Biserica Ortodoxa Româna care este ultra avută. Dar tu madam esti deputat de Constanţa , orașul din care eu vin iar noi la constanta suntem de mai multe feluri si mai multe religii. Aceste mici comunitati de turci, tatari, evrei au facut întotdeauna Constanţa mai frumoasa iar inițiativa matale ii lasa fără Dumnezeu, Allah...

Ura 'mneatale fata de BOR nu o sa-i facă rău unei biserici cu 90% reprezentare, ci prietenilor mei de la Constanţa, care merg la Moschee, Sinagoga, Biserica Greaca sau Armeneasca, ii lași mata fără Biserica...pe prietenii si frații mei. Dar asta trebuia sa știi tanti, deputat de Constanţa , oricum habar nu ai câte etnii si confesiuni iti alcatuiesc electoratul , adică aia care te-au ales si iti plătesc 9000 RON sa fii in serviciul lor .



In concluzie cred ca venită din partea domniei voastre inițiativa o sa ne indeparteze pe noi, ceilalți homosexuali care nu ne simtim reprezentanți de mata, de pactul civil de care unele cupluri heterosexuale sau homosexuale, chiar au nevoie!



(Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare )

miercuri, februarie 27, 2013

Diva

In seara asta am ieșit la un eveniment, prezentarea colectiilor Lady vs Gentelman a lui Alexandru Ciucu. Nu prea am mai ieșit la astfel de evenimente si a fost o reala plăcere sa-mi vad colegii cu care am plecat la drum acum 8 ani. Ma refer la jurnaliști si fotoreporteri cu care am împărțit bune si rele de-a lungul vremurilor. Unii nu mai sunt la fel dar majoritatea e a cum o știam eu, acum ce sa fac, sa ma aleg cu unii sau sa iubesc majoritatea ca acum 8 ani?!? Am ales majoritatea!
As vrea sa vorbesc despre colectii dar nu am poze cu care sa justific vreun comentariu. Insa evenimentul a adunat toată lumea buna ca Capitalei si nu numai.

Sunt un pic supărat ca mai tinerii mei colegi vin nepregatiti si le scapă o grămadă de lucruri care după părerea mea trebuie prezentate asa cum sunt, modele.

A trecut neobservata prezenta Altețelor Sale, Eleonore (stra-stra-stranepoata Regelui Frederick al Danemarcei) si Principele Nicolae al României . Deși cred ca sunt mai sănătoase aceste apariția in presa in defavoarea unor fete care nu au fost nici măcar la gimnaziu dar care au desprins de mici sexul plătit cu vreun patron de gazeta sau vreun bătrân vanitos.

La ieșirea din sala unde a avut loc prezentarea, doream sa-i fac o fotografie Angelei Gheorghiu, pe ca nu am văzut-o decat in filme , pe scene mari de opera si pe Facebook , unde o urmăresc sa vad ce realizări aduna. Am facut vreo doua poze, nereusite si încercăm sa mai fac. Dar, Diva( si credeți-ma ca dețin proprietatea termenului) s-a oprit si m-a salutat, deci wow Diva, cunoscuta pe toata planeta, il stia pe Solcanu si s-a oprit si m-a imbratisat si i-am spus ca sunt admirator.

Daca se oprea in fata mea un OZN poate nu eram la fel de surprins dar sa se oprească cea in fata căreia Papa si Obama s-au ridicat in picioare, înseamnă ceva. Cam aceasta este dimensiunea talentului apreciat si a muncii de zeci de ani. Cei mai importanți oameni de pe Planeta se inclina in fata celei care a plecat de undeva de lângă Adjud. Pana la urma ,ea nu a uitat ca a plecat de lângă Adjud dar cel mai important este unde a ajuns, in inimile a milioane de oameni de pe modesta noastră planeta.

Daca i-am spus ceva? Nu. Eram doar fericit si coplesit ca ma stie, ea Diva.

luni, februarie 25, 2013

Când Apreciem viata cu adevărat ?

Pai astăzi nu am timp ca trebuie sa ma cert cu cineva in trafic, mai pierd un pic timpul cu tipa aia pe care nu o suport si după poate imi rămân 30 de secunde sa ma bucur cu adevărat de viata mea. Cam asa se pune problema când vine vorba de propria viata. Deși este lucrul cel mai de preț pe care l-am primit de la Dumnezeu , ca orice lucru primit gratis, ajunge de cele mai multe ori la cosul de gunoi, dar al cui?! Întotdeauna când primim lucruri gratuit suntem tentati sa nu le acordam valoarea potrivită iar uneori nici nu dam valoare unor lucruri cu adevărat importante, viata e unul dintre ele. Daca ai întrebat pe cineva ce înseamnă viata ta pentru, mama ta de exemplu, o sa-ți spună totul deși tie nu ți se pare mare lucru. Deci pretuiesti viata celor pe care ii iubim si mai putin pe a noastră. Se întâmpla ca viata ta sa fie pentru tine doar o insiruire de zile fără sens sau rost de care nu ai vrea sa-ți amintesti iar pentru ceilalți e totul. Pentru tine înseamnă niste zile nasoale, iar pentru ceilalți e sărbătoare, doar pentru ca tu existi si chiar nu faci eforturi pentru asta.
Pretuiesti viata atunci când se intrevede posibilitatea sa o pierzi de-a binelea si asta e cazul fericit, aprecieze viata când ți-ai dat seama ca ai pierdut prea mult timp cu oameni care nu contează si care doar te-au făcut sa suferi, deși cei care te iubesc erau tot acolo unde i-ai lăsat ultima data si chiar in același timp. Apreciezi viata cu adevărat când vezi ca se poate termina 3 secunde mai încolo si undeva , cândva, tot trebuie sa dai socoteala ce ai făcut ea, cat ai învățat, cat ai iubit, viata si pe ceilalți , dar si tot felul de lucruri de-astea "marunte" care pălesc in fata unui conflict cu vecina, ca ai lăsat ușa de la bloc deschisă si intra hotii.
Întotdeauna știm ce este mai bine pentru ceilalți dar cu cat știm mai bine pentru ei nu mai știm exact ce e bine sau cum arată propria viata si ce e mai bine pentru noi. Irosim viata ca pe o inghetata la cornet care se scurge pe mana in loc sa ne bucurăm de gust , aroma, topping, de cum arată si cat de buna e iar mai apoi ne plangem ca ne-am murdarit pe mâini . Dar e frumos?!?