Nu am scris de mult si de fiecare data imi gasesc scuze...Nu mai am nicio scuza, s-au terminat...revenitzi, bagam scuze in doua saptamani, pana atunci mancati pareri de rau si iertari succesive.
M-am transformat inca o data. Credeam ca omida si fluture esti numai o data in viata , insa se vede treaba ca nu e tocmai asa. Acum sunt iar omida, larva....viata s-a schimbat...iar.
Din nou de la capat....cu copilarie si adolescenta cu cosuri pe fata...uneori am senzatia ca fiecare zi de dupa 1 August , este o copilarie , o alta zi o alta adolescenta...
Culmea e ca daca intr-o buna zi au navalit 3000 de sentimete in mine de nu mai stiam ca le invitasem....nu le invitasem au intrat cu forta pe ferestrele sufletului , pe sub usa lui chiar si prin gaura cheii s-au strecurat niste ganduri de iubire....restul, de ura, compasiune, mila si curajul intrasera demult prin geamul spart cu piatra al sufletului meu...
Scriu si ascult Astor Piazzola, mi-ar fi placut sa ma nasc pe un tango de Piazzola, e senzual si are o enigma a lui...de murit , nu cred ca e cazul, insa as alege sa dansez un requiem pe un fir de ata...
De cand nu am mai scris am ceva pozitiv in felul de a trai viata...nu mai exista minusuri...si pana la urma viata nu e matematica desi ne numaram sentimentele si iubirile...Oricum am o detasare searbada fata de lucrurile mici din viata, de nobile sau jalnice nimicuri...
Traiesc si pana la urma chiar daca viata e un iad, traiesc pentru oamenii aia frumosi la suflet si la gand...ei sunt cei care imi umplu viata cu o vorba sau un sms...e trist ca trebuie sa treci prin multe ca sa ajungi la astfel de concluzii, insa viata ne da lectii in fiecare zi...Succes pe 15 sept in noul an de scoala a vietii!
Eu am in laptop un folder care se cheama 'muzica de inmormantare' si in ciuda titlului, are orice de la sophie ellis bextor la the beatles - este muzica pe care vreau sa o asculte lumea la petrecerea - da! - pe care incet incet o organizez cu toate detaliile & in-caz-ca. Nu ma streseaza ideea mortii, dar de ce sa nu fie si o petrecere cand va fi cazul? Cred ca inca mai pot sa aleg cum sa isi aminteasca lumea de mine :-)
RăspundețiȘtergereCat despre melodia pe care m-as fi nascut, eu as alege This Mortal Coil - Song to the Siren (nu ma lasa sa pun link in comment, asa ca te invit sa o cauti singur pe youtube.com).
fii barbata zoe k multi simtim ce simti si tu si cica optimismul e mama fericirii ;) :*:*:*
RăspundețiȘtergeremircea:)..nam mai vazut pe cineva in viata mea care sa zica lucrurilor pe nume:).trec printr-un moment dificil din punct de vedere personal.cuvintele tale si blogul tau imi fac sami aduc aminte de lucrurile cu adevarat importante.stiu ca atunci cand citesc blogul tau parca teas cunoste de o viata...iti multumesc pentru ca fiecare zi e frumoasa>:D<
RăspundețiȘtergere