duminică, iulie 13, 2008

La mare

La ora la care scriu soarele abia mai palpaie enervat k niste bieti muritori il baga in seama doar cand au pielea arsa. Unde se ard sufletele si la ce soare? Sunt mai bine de 10 ani de cand nu am mai vazut un rasarit la mare. Nu a mai fost nimeni pentru care sa se bucure sufletul la un rasarit,sufletul a ales sa doarma mult si sa se arda la soarele unei dupa amieze,k asa e la 30 d ani,k la amiaza. Am vazut rasaritul dupa ce am stat cu echipa cu care lucrez,in club pana in zori. Tin mult la acesti copii frumosi care mi-au amintit k soarele apune dupa niste mari si rasare iarasi din mare. Pentru toti. Ascult verdi,requiem,libera me domine de morte aeterna...si miroase a mare si a suflet