marți, aprilie 08, 2008

 
Posted by Picasa
Nici nu a murit de mult timp si deja ii simt lipsa. Avea un nume predestinat BejART si a re-inventat dansul. A transmis stari si sentimente si asta l-a facut nemuritor. Ma bucur intr-un fel ca m-am nascut contemporan cu el, cu Mercury sau Versace. Tu, daca te uiti acum, ce simtzi?

O viata

luni, martie 31, 2008

Ceai

Ploua intr-o capitala prea mica pentru un summit asa mare. Am renuntat astazi sa merg la sala,de lene si febra musculara si sunt la un ceai si o vorba in fata Palatui Cotroceni. Daca locuri gen Bamboo sunt la vederea ochiului profan,la ceai aici unde sunt e cunoscut de initiati sau de indragostiti care chicotesc in colturi. E un loc atipic. E intuneric ,mesele sunt luminate cu o lampa clasica cu ulei. E semi-intuneric si intim iar din alte camere se aude Clapton. Lumea e relaxata,clientii sunt liceeni sau studenti,pe masa un ceainic si un clopotel al carui sunet aduce ceaiul. Atmosfera flower power,clapton,layla si miroase...a ceai si iubire

Just a day


u o sa ai nicio zi fericita daca nu ti-o faci:-). Astazi m-am urcat in tren si am plecat la Sinaia. Soare,un vin rosu,o piscina sauna si gandurile de acasa... Traiesc o placuta senzatie de epuizare si un sentiment ca stau in apa cu un munte in spate,cam feng-shui si merita. Niste amici,glume si discutii despre parinti si yoga,un cantec si un i-pod stricat. Acum ma pregatesc sa merg la un concert la Cazinoul din Sinaia. Daca vreti si voi sa stiti k nu costa mult si merita. Numai in Romania poti sa gasesti un concert de muzica clasica cu 5 ron si ma gandesc ca un pachet de tigari,e mai scump. Va salut cu drag,frumosilor,simt ca vin zile dragutze;-)

duminică, martie 30, 2008

Stapanul curcubeelor




Cum se aude veste ca vine George Bush, apar si curcubeele...la tot pasul, sa nu ne trezim ca apare Presedintele American si cu un steguletz cu curcubeu .




Traiesc intr-o cazarma, cel putin asa am avut senzatia cand m-am aflat in oras, in timpul repetitiilor.




Am avut un sentiment straniu de stare de asediu...masini care merg in sensul invers cu care m-am obisnuit sa vad pe batrana Cale a Victoriei...




Pana si Ambasadorul Vaticanului era vineri in vizita la omologul american, nu venise cu prescuri ci doar cu masina aia cu steguletz...


In rest, politisti, jandarmi, oamenii in sacouri, cei la costum, helicoptere si curcubee si o stare ciudata de asediu si de eliberatori care habar nu au si nici nu ii intereseaza ca in lateralele culuoarului unic, oamenii viseaza...la ceva mai bun


O sa fug duminica...evadez din cazarma

marți, martie 25, 2008

Pentru eA

Atunci cand pierdem ceva drag avem un sentiment de frustrare ca am pierdut ca suntem pagubitzi in adancul sufletului. Am stat si m-am gandit ca atunci cand ai in viata parte de oameni buni si drepti, trebuie sa-i imparti cu Dumnezeu.

Poate ca uneori suntem egoisti si credem ca ce e bun ne apartine numai noua si uitam ca Dumnezeu ne-a daruit oameni si lucruri inestimabile dar doar ca sa le impartim cu El, asa cum facem cand suntem veseli sau tristi.

Oare aici nu e Iadul? Pe care zi de zi il pavam noi cu intentii si fapte bunedin dorinta de a schimba Universul in care traim si care nu seamana deloc a Rai...

Oamenii care pleaca, cred ca pleaca spre ceva mai bun si lasa in spate fapte si intentii bune, pentru Lumina si Adevar

Intr-adevar pierderea e grea, dar castigul celui pe care l-am iubit s-a cladit cu lacrimi, suferinta si viata...si merita Raiul