luni, septembrie 15, 2008

Prima zi de scoala


Aici Bucuresti, Romania, ora exacta. . . . . . a fost ora 7(asta auzeam la radio bucuresti in fiecare zi de scoala, inclusiv sambata)

Asa incepea ziua de 15 septembrie pentru mine.

de cele mai multe ori satul de nisip, soare, rude in vizita, asteptam sa vina 15 septembrie, chiar daca temele de vacanta nu erau gata in totalitate, nu mai aveam rabdare. ma uitam pe geam sa vad daca s-au strans colegii in curtea scolii. Erau cativa, era abia 7:15. Locuiam la Constanta vis-a-vis de scoala 11.

Mai stateam putin. Mama pregatise ceai si paine prajita cu unt. Mult timp nu am mai mancat combinatia asta. Imi amintea de fiecare dimineata cand plecam la scoala si cat de saraci eram.

Desi nu aveam bani, mama avea o obsesie, pantofi noi pentru prima zi de scoala. Si astazi cand trec pe langa copii de clasa intai ma uit sa vad daca au pantofi noi. Ai mei cei de atunci erau frumoasi, imi doresc o pereche identica si astazi, insa pe aceia i-am urat vreo saptamana, ma strangeau si prima saptamana de scoala imi venea sa-i arunc dupa care ne imprieteneam. In ultima saptamana de scoala abia daca imi mai stateau in picioare, deveneau largi din cauza alergarilor frecvente si urcatului in copaci se largeau....mult.

Prima mea zi de scoala, clasa intai nu era chiar una fericita. Va spuneam ca nu aveam bani mai deloc. Mama divortase cu vreo luna inainte de 15 septembrie. Ramasese sa lucreze pe aceiasi pozitie,datorita divortului nu era eligibila sa fie membru de partid asa ca a ramas pana in 1989 pe acelasi post.

Tata ne lasase linistea si luase toata mobila de sufragerie. Nu o sa uit niciodata ca in sufrageria noastra nu erau nici macar perdele la geam si imi amintesc si acum ca acolo mirosea doar a parchet. Nu intram in camera pentru ca avea un sunet ciudat asa goala.

Dupa un proces in care am fost intrebat de un domn de la autoritatea tutelara cu cine vreau sa traiesc...alesesem, tatal meu nu era chiar asa de mandru de mine sau de sora mea, pentru ca nu il alesesem pe el.

Cu o saptamana inainte de scoala mergeam sa cumparam rechizite. Pana si astea se gaseau greu atunci, insa functiona un sistem de relatii bine pus la punct. Mama avea o prietena la o librarie pe care o aproviziona cu oua si faina iar ea ne dadea rechizite si carti. Imi amintesc ca o data doamna respectiva m-a intrebat daca nu vreau o jucarie, ceva, o mingie. Avea o privire complice si insista ca astfel mama sa imi cumpere si o jucarie sau o mingie. Mama atunci m-a intrebat ce vreau sa imi cumpere de acolo. Am spus ca nu vreau nimic, ca nu avem bani. A fost prima data cand mama a plans de fata cu mine.

Prima zi de scoala a devenit cu anii, super cool. Stiam ca trebuie sa am in minte compunerea cu tema, cum mi-am petrecut vacanta de vara...asta era prima zi de scoala.

Inca duc dorul unor zile cu mainile manjite cu cerneala, a pauzelor in care fugeam acasa si stateam cu urechea ciulita sa aud soneria.Mi-e dor de Gina prietena mea care locuia deasupra mea, cea cu care mi-am petrecut mai mult timp decat cu sora mea mai mare, de Radu vecinul de usa si de mine...cel de atunci.

32 de comentarii:

  1. Buna, Mircea! Ce ciudat, si eu locuiesc in Cta, tot in apropiere de scoala 11, la L-uri... Cine era director, si cu cine faceai matematica, sunt doar curioasa:)))

    RăspundețiȘtergere
  2. Directori au fost doi...Roca Ecaterina pana pe 22 decembrie 1989 si un domn Mirita,parca ...dupa....matematica am facut cu cel mai sever profesor de matematica ever, din lume cred, Muratu se cheama....un dascal, trag eu acum concluzia. Manuela Lazar, era prof de sport si mi-a fost diriginta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Iar eu stateam la blocurile de langa biserica si scoala, implicit

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim8:49 a.m.

    Ce tare, pe Mirita l-am prins si eu putin, iar pe doamna Lazar am avut-o ca si profesoara de educatie fizica, cam 1 an, era super. De Muratu stiu ca era o scorpie, foarte exigenta, dar un adevarat profesor de matematica... Eu am facut matematica cu Pacea si lb. engleza cu dna. Glavan.
    Merci pt. raspuns, Mircea, te pup...

    RăspundețiȘtergere
  5. buna mircea ti-e ti-au placut fetele sau baietii cand erai mic?

    RăspundețiȘtergere
  6. mi-au placut prietenii mei....nu cred ca ma gandeam cand eram mic ce imi place....tu cand erai mic aveai preferinte?

    RăspundețiȘtergere
  7. Anonim1:19 a.m.

    a inceput si scoala...clasa a 12a...iti mai aduci aminte de liceu sau de clipele acelea?

    RăspundețiȘtergere
  8. am citit articolul tau si am simtit cum o gramada de amintiri isi fac locul in mintea ma.Am resimtit parfumul copilariei,si mi am dat seama cat de dor imi e de acea perioada in care ma duceam la scoala,de emotiile primei zile din cls 1,de acele momente in care eram doar un copil si nu aveam nicio grija majora.As da orice sa pot da timpul inapoi si sa retraiesc macar pentru cateva clipe acele momente minunate...:)

    cat despre tine,mircea,sa stii k esti f tare:D

    RăspundețiȘtergere
  9. Anonim3:38 p.m.

    la naiba ce faci?

    RăspundețiȘtergere
  10. Str. Mihaileanu a avut mereu un farmec aparte :) Bine te-am gasit ,Mircea .

    RăspundețiȘtergere
  11. Anonim2:03 p.m.

    Toate astea sunt in tine; :)
    Cu ele ai evoluat.
    Sarbatori fericite de acum!

    RăspundețiȘtergere
  12. MAi exact: Str. Ştefan Mihăileanu. nr.68, bloc CFR, sc. A, insa ap. nu il stiu :P - Scoala nr. 11 Si Biserica Sfintii Constantin si Elena - my childhood. Wish I could turn back time!
    Nu stiam k Mirita a fost director (pe vremea mea nu). Insa mi-a fost prof. 4 ani. La fel si d-na Glavan Anca, D-na diriginta Stoica, d-na Comsa )directoarea din vremea mea) si multi multi altii.
    Anyway, in alta ordine de idei, nu tin minte decat o singura intamplare din copilarie cu tine. Desi nu ne despartea decat o scara de bloc, o curtea a blocului :D Dar totusi era ceva: 7 ani diferenta de varsta si grupul de prieteni.
    Sa iti zic intamplarea ?! ;;)

    RăspundețiȘtergere
  13. esti genial...ar trebui sa se faca un film despre tine

    RăspundețiȘtergere
  14. Toate aceste amintiri frumoase te-au format pe tine ca om. Fiecare prieten din copilarie, profesor, vecin...toti te-au ajutat sa devii tu cel care esti acum. Chiar si aminirile mai triste ne fac sa fim oameni mai puternici acum.

    RăspundețiȘtergere
  15. frate ,nu ai ce cauta pe un post tv .nu ai ce sa faci acolo,nu este locul tau ,daca nu ai fi in emisiune as urmariooo,afara cu poponhariiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii

    RăspundețiȘtergere
  16. Anonim3:02 p.m.

    E super SOLCANU asta e foarte tare frate tine-o tot asa ca e bine.Sa stii ca cel mai mult imi place o vorba de a ta ~LA NAIBA~ te salut sa ai un an cat mai bun in continuare. Da-mi voie sa spun si LA MULTI AN POSTULUI ACASA TV.

    RăspundețiȘtergere
  17. Anonim2:09 p.m.

    Mircea tu joci triburile?

    RăspundețiȘtergere
  18. Anonim5:56 p.m.

    Accepta-te asa cum esti.

    RăspundețiȘtergere
  19. ma impresionat mult sinceritatea ta si ca nu ai uitat de unde ai plecat te admir mult si multi au ce invata de la tine

    RăspundețiȘtergere
  20. Anonim2:08 a.m.

    mircea nu conteaza sub ce semn te ai nascut, dar macar fii usor demn daca nu de tot. pacat ca de altfel ai fi chiar simpatik,dar nu esti asa cum suntem lasati....pacat de irosirea unui talent...deh legea compensatiei....nu?

    RăspundețiȘtergere
  21. Buna Mircea, Ma numesc Alina , sunt din Bucuresti si am 16 ani. Imi place foarte mult emisiunea voastra, iar tu esti super super .. :X ... Nu-i mai lua in seama pe invidoosi si mergi inainte! te pup dulce dulce.. :* Multa bafta in tot ceea ce vei face, iti sunt alaturi!

    RăspundețiȘtergere
  22. lavynya3:10 p.m.

    buna,mircea!sa stii ca imi place foarte mult vorba ta :"la naiba ,in puii mei !":)))e foarte atre asc cu esti si u .Imi pare bine ca te accepti asa cum esti pt fiecare om are cate un defect !si eu sunt foarte complexata si de aceea as dorii foarte mult sa vorbesc cu tine ,te pup si sper sa vorbim mai des pe mess !!:)

    RăspundețiȘtergere
  23. Anonim9:54 p.m.

    Am fost sigura ca esti Mircea...cel pe care-l stiu din copilarie....Cristina a fost colega cu fratele meu iar eu prietena cu Mioara (sora Ginei).Esti genial,desi cand erai mic erai cam enervant..hm!...
    Sanatate tie, Cristinei, mamei voastre...
    Toate cele bune !
    Mirela

    RăspundețiȘtergere
  24. buna mircea, am copilarit impreuna! oare iti mai aduci aminte de mine? stateam la casa pe romulus nr.2! ma cheama monica! ne jucam impreuna cu gina, cu mariana... faceam gimnastica, jucam cocotata pe gardurile acelea de beton din jurul blocurilor,... mai tii minte! am plecat din cartier cand am trecut clasa a 2-a! te-am revazut la tv si eram sigura ca am copilarit impreuna...ma bucur ca am aflat ca intradevar esti unul din prietenii mei de joaca din copilarie! sunt curioasa daca iti mai aduci aminte de mine? te pup si sa-ti mearga numai bine de aici in colo!

    RăspundețiȘtergere
  25. Anonim6:56 p.m.

    Parintii mei au divortat cand eram deja in clasa I, insa pe mine nu m-a intrebat nimeni cu cine vreau sa raman.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Justiția a considerat probabil in urma prezentării faptelor, cu cine sa rămai

      Ștergere
  26. Anonim9:28 a.m.

    Frumos...dar te rog din suflet,fara rautate,corecteaza MINGIA in minge.Asa e corect.Sorin - Arad.Multumesc.

    RăspundețiȘtergere