Sunt tare mahnit pentru ca ieri mergând pe strada cu Rich, un maidanez s-a repezit si l-a cam ciufulit. Ciufulit înseamnă cusut in 2 locuri la ureche. Ca așa e cu băieții se mai si bat pe afara.
Inițial am vrut sa-l omor pe vagabond ca a indraznit sa-l cifuleasca pe prietenul meu. Eram hotărât. Am ajuns acasa de la veterinar si mă gândeam ; deci mă întorc si il omor. Pai si cum fac, trec strada, il găsesc si ce fac? Ii spun "bonjour, am venit sa te omor?!?" . Mă uit pe perete si vad in paianjen câte cobora gratios, nu il omor. Si atunci dobitocule ( adică eu) cum o sa omori ditamai mamiferu'?!?
Încerc sa s'un la niște autorități sa vie sa ia mamiferul cu pricina....
Îmi răspunde cu vocea sa preeeeeeluuuuunnnnga un fax( nu credeam ca in epoca asta mai trimite cineva faxuri) Din vocea lui prelunga intelegeam; iiiiiinnnnnccccchhhhiiidddeee, eeeeeesssstttiiii uuuuunnnnn ffffffrrraiiiieeeeerrrr. Am închis cu acuzatia de prostie acceptata.
M-am întors acasa mahnit, Rich a dat piept cu realitatea, a trecut de examenul străzii pe care nu o cunoaște, s-a maturizat.
Identic cu maturizarea lui se întâmpla si a noastră , cu batul, cu forța , de către unu' din fata blocului. Doare al dracu de tare maturizarea asta intr-o lume semicivilizata. Si pe mine m-a durut la fel aceasta maturizare cu batul si nu i-am înțeles noima. Dar de ce a trebuit sa mă mai doara încă o data, ieri?
Imi place mult cum scrii, ti-ai mai castigat un cititor infocat
RăspundețiȘtergere