marți, iulie 17, 2007

oameni de platic

Am o vaga senzatie in ultimul timp ca oamenii se transform, chiar si pe canicula raman asa de plastic

Folosesc cuvinte de plastic, se imbraca tot mai des cu haine de platic si gandesc ,nu plastic, doar gandesc...gandurile lor adica sunt de PVC(sa nu se inteleaga ca Plastica are ceva in comun cu PVC-ul)

Daca eram obisnuiti sa ne ferim de limba de lemn acum avem expresii de plastic.

Unii copii nu se nasc pentru ca spermatozoizii se dau cu capul de un plastic.(asta e un lucru bun, pe care il face plasticul)

Plastic avem la geam, in poseta, in geanta, pe pachetul de tigari(apropos , nu m-am lasat inca).

Iar noi in curand o sa avem inimi de plastic, ne transformam in fiinte de platic care o sa se topeasca de canicula si de griji, de soare si de neiubit...sau pentru ca noi am vrut asa, s-au asa ne-au invatat ei, care ei?....nu stiu, statul

sâmbătă, iulie 14, 2007

cantece care ne umplu si mistuiesc zilele

Nu vreau sa fiu Mr Originality, nu vreau si gata. Vreau sa fiu Mr Holograf.

De cateva zile ascult pana la epuizare o melodie. Are cele mai frumoase versuri. Sunt simple dar holografii au scris-o cu sufletul. Sunt buni baietzii astia si imi place ca in afara faptului ca sunt buni , sunt consecventi.

Acum dupa atata ascultat imi pun intrebari si surad dulce amar...dar mai mult dulce.

Traim prea mult in prezent si uitam ca am fost si fericiti si este nedrept fata de cei care ne-au daruit clipe de fericire , de bucurie, ne cramponam de prezent , viitorul parca nu ne apartine iar fericirea traita parca nu a fost a noastra.

Mi-am amintit, ascultand pana la refuz , ca am fost fericit si ca nu tine numai de mine, dar pot sa sper, la iubire, la un pic de fericire si imi dau seama ca... Doar o viata nu-mi ajunge sa iubesc...

Auditie placuta, multumesc Holograf!

Ziua lu' Franta

Bon Fete....e "catorz julie' " adicalea tot francezul isi aminteste cum a cazut ea Bastilia si a fost inlocuit versailles cu palatul elysee...cum cadeau capete in cosuri din elan revolutionar.

Oricum imi place Franta, are de toate, imi plac francezii ca citesc in metrou si ii urasc pentru ca vorbesc mult , nu spun nimic, dar le place sa se auda.

De la Voltaire incoace parca au baut toti din licoarea discursului, indiferent de pregatire de nivel social, toti vorbesc, sunt discursionisti, de zici ca au baut apa dupa Candide.

Imi plac francezii dar mai ales parizienii ca miros frumos, mai ales in august cand temperatura la Paris e sora geamana cu temperatura din Bucuresti.

Nu imi plac francezii ca se cred buricul pamantului si din comportamentul lor reiese ca ei au inventat si roata si apa calda .

Cu toate astea iubesc Parisul, cu vitrinele lui , cu Louis Vuitton cu tot, cu Carrefour si miros de Edith Piaf in prag de Bois de Boulogne. Ador limba francez mi se pare extrem de sexy si seducatoare dar cred ca cea mai mare inventzie a lor dincolo de Rodin, Centrul Pompidou, Sacre Coeur si Montmarte este .....sarutul

vineri, iulie 13, 2007

Fum

Am hotarat, urasc tigarile stinse in cesti de cafea , pahare de plastic, capace de suc, pachete de tigari goale. Nu imi plac tigarile care stinse in alte locuri in afara scrumierei. Sunt urate...si mirositoare, parca in scrumiera nu miros asa s-au ne-am obisnuit cu mirosul.

De fapt este pretextul sa ma las de fumat. Am mai incercat o data si nu mi-a iesit decat fum si pe urechi...

De data asta nu vreau sa va dezamagesc, o sa ma las si o sa va spun daca am si reusit.

Am nevoie...de vointa.

miercuri, iulie 11, 2007

Mersu'

Asta e mersu' se aude in spatele meu in metrou. E o tanara cu papuci pantaloni scurti si tricou, toate de nylon, nu mai conteaza culorile. Daca asta e mersu' cine te opreste sa nu cobori in viata la prima si sa o iei in sens opus, nu a spus nimeni ca e mai usor dar o poti face.

Asta e mersu' spun si eu cand ieri am aflat ca un prieten virtual a murit. L-am cunoscut acum ceva vreme iar ieri a avut un accident in germania si a murit.

Ne legam suficient incat sa ne afecteze, de prieteniile noastre virtuale ?

Raman id-uri de messenger care nu se vor face niciodata galbene, vor amane gri pentru totdeauna. Nu mai primesti buzz-uri, sunete, limbi scose shukar in coltzul gurii d la oameni care mor.

Noua ne raman insa niste id-uri in lista si sperantza ca sunt putin "offline" sau sunt pe invizibil...pentru totdeuna.

Eu am ales sa nu le sterg din lista i pastrez de exemplu id-ul Laurei Stoica *balaurici...nu se mai face galben niciodata dar imi aminteste in fiecare zi ca st acolo in sufletul meu pe invizibil, asa a fost si cu Denis...

luni, iulie 02, 2007

Stele

Luna tracuta nu prea am scris pt ca nu am vrut sa fiu bacovian, sau sa creada cineva ca indemn poporul la sincidere in masa.

Mi-am revenit insa acum si cred ca din cauza stelelor.

M-am intalnit inaintea transmisiunii in direct a concertului dedicat Printesei Diana cu Netty Sandu.

Wow, ce om extraordinar mi-am spus, la televizor lumea asculta mai mult ce spune decat sa o remarce. Va spun un secret are niste ochi senzationali, de albastri si de calzi.

Mi-a explicat de ce m-am simtit rau, ca luna neagra era in ascendent dar deja inversasem obiceiul de consum...nu mai ascultam priveam...

De multe ori ii auzim pe cei de langa noi ii simtim si uitam sa ne ii privim, mi-au mai reprosat asta , soarele, copacul din curtea blocului meu si cateva stele....

marți, iunie 26, 2007

praf...

S-a cam pus praful pe blog.

Nu am mai scris pentru ca nu m-am simtit in stare sa scriu. Nu m-am simtit in stare nici sa dorm, nici sa mananc, nici sa traiesc. S-a pus praful pe sufletul meu.

Traiesc intr-o lume in care preful e materia prima, daca sufli peste imagine unui vip local si astepti sa straluceasca o sa vezi ca mai bine lasai praful peste...

Altii merg in cluburi si inhaleaza praful pe care il ridica ceilalti care danseaza, ceilalti inhaleaza prafuri ca cica viata e mai cool asa...pe draq

Iesi la plimbare in parc si te umpli de praf, pe nataloni, pe pantofi...

Traiesc intr-un univers prafuit unde visele stau in colb si asteapta vremuri cu ploaie sa-mi spele visurile de praf , desi as schimba colbul pamantean cu putin praf de stele...tu, nu?