duminică, martie 07, 2010

Povestesc

Nici nu s-au uscat florile de saptamana ce a trecut ca ne pregatim iar cu flori pentru fiinte dragi. Fie ca sunt mame, sotii, surori, matusi sau mamaia de la tara, sunt rasfatatele acestei luni a lui marte. Recunoscut drept zeu al razboilui si al armelor acesta si-a pus totusi amprenta si asupra perioadei pe care o traim. Nu mai exista zei in vremurile noastre, nici arme cu care ne obisnuise Marte, scut sabie, halebarda, aruncator de flacari. Dar razboiul a ramas si in vremurile noastre. Nu exista inamici, ci doar combatanti, care se impart si se repliaza in functie de sex.
Femeile nu mai ies vopsite cu negru pe fata la lupta si doar cu dermatograful in coltul ochiului ca asa le-a invatat generaleasa Bardot in anii 70. Nu mai trag cu arme , doar cu ochiul printre pleoape. Femeile timpului nostru desi piloteza avioane de razboi nu lanseaza bombe, doar vorbe , asa intr-o doara , cat sa-l doara pe ianmic

2 comentarii: